Cetatea Altinum

Cetatea Altinum reprezinta o asezare romano-bizantina, situata pe coasta dealului Maciuca, la aproximativ 2,5 kilometri distanta de localitatea Oltina, pe malul Dunarii. Aceasta cetate se intinde pe o suprafata de 2 hectare si este inconjurata de un val de pamant. Procopius este cel care aminteste pentru prima data de aceasta cetate.

Pe vremuri, s-a preferat denumirea de Altenum pentru a se putea face diferenta de anticul oras Altinum, de modernul oras Altino situat in partea de nord a Italiei. La Altenum a existat si o asezare de oameni dar si o statie a flotei militare fluviale romane. Pe vremuri, aceasta asezare a avut port la Dunare dar in prezent portul a fost desfiintat din cauza colmatarii bratului Dunarii. Cunoscutii istorici Irimia si Emilia Popescu au facut o serie de cercetari, in urma carora s-au descoperit urmatoarele: o diploma militara din bronz ce dateaza din 14 august 100 si o amfora ce poarta inscriptia HRISTON MARIA GHENA (Maria naste pe Hristos).

In regiune s-a descoperit un cuptor bizantin de ars ceramica care dateaza din secolele IV-VI d.Hr. Asezarea neolitica existenta in satul Galita este alcatuita dintr-o necropola de incineratie si din cetatea de pamant cu zidul sau de aparare. Tot aici s-au mai descoperit monede din perioada lui Diocletian si a lui Constantin cel Mare, dar si cateva caramizi inscriptionate cu numele legiunilor care aveau rolul sa apere partea aceasta de lume.

Pe vremuri, de la Altinum se exporta pe Dunare caramida pana la Dinogetia. In plus, in secolul IV aici a fost sediul pentru milites nauclarii Altinenses. In secolul VI aceasta cetate a fost restaurata de catre Iustinian.

Cetatea Altinum a fost inscrisa in Lista Monumentelor Istorice a judetului Constanta si in Lista monumentelor istorice in anul 2004 – Judetul Constanta.

In apropiere este situat lacul Oltina, in partea de vest.